Categorie: Din puțul gândirii

Băsescu, între aritmetică și biolgia politică

 

Iar a apărut Băse la televiziunea sa favorită, B1. Nimic rău în asta. E bine să fii loial celui care te consacră. Mi s-a părut a fi același tip impulsiv pe care-l cunosc. Am avut ocazia de vreo două ori să îi adresez câteva întrebări. Nu, nu sunt „țigancă împuțită” și nici nu mi-am uitat vreodată telefonul în buzunarul său.

M-a amuzat teribil conceptul său de parțial-corupt, parlamentari „de treabă” și ăia de aruncat. Spunea dânsul că parlamentul nu trebuie atacat, că imaginea sa nu trebuie devalizată prin critici sau, și mai rău, prin instituția arestului preventiv. Cu toată că un mariner ar trebui să fie bun la matematici, cârmaciul de frunte a dat-o în bară de data asta, ca și de multe alte dăți. După aritmetica sa pescărească dacă 300 de parlamentari din 580 sunt „ok” înseamnă că parlamentul este o instituție integră care nu trebuie atinsă. A dat-o pe lângă proporție cu exact 11 unități. Dacă spunea că în parlament sunt 288 de parlamentari buni de pus la rană, majoritatea devenea penală și, astfel, putea fi aruncat la gunoiul de unde a venit, adică într-o societate de idioți care își votează aristocrația cu o tenacitate masochistă.

Bă, nene! Dă-o-n… aia de treabă! Ce organism trăiește cu jumătate de entitate degradată? Limaxul?!

Naționalismul păgubos

primit prin corespondență

 

Era normal ca politica europeană de globalizare să favorizeze apariția naționalismului. Este o reacție care arată că planul „conspiraționist” de uniformizare și îndobitocire a maselor este departe de a se finaliza.

Din păcate, tocmai acei factori care ar trebui să prezerve valorile care stau la baza identității naționale dau cu mucii în fasole prin asocieri nefericite și gândire retrogradă.

Biserica este împărțită acum în trei părți. Prima, „biserica la vedere”, este aceea care apare mereu la știri. Corupția, pedofilia, Continuă lectura

Jumătăți de istorii

Mare tevatură în societatea românească. Cei mai lezați de eliminarea istoriei ca materie de studiu din programa școlară: profesorii.

Nemulțumirea sau, mai bine spus, disperarea lor este de înțeles. Nu era suficient faptul că Ministerul Educației din ultimii 26 de ani a redus Istoria României la o glumă de prost gust, acum, în cazul îndeplinirii dezideratului domnului Curaj, vor rămâne fără pâine.

Cu toate acestea, eu sunt pentru eliminarea Istoriei din programa școlară. Nu contează câți profesori vor rămâne fără loc de muncă. Este mai bine așa decât să fim îndoctrinați cu o istorie falsă a României. Acesta este adevărul curat: Istoria României este o jumătate de istorie, o fabricație patriotardă formată a fi astfel cu mult înainte de anii 90.

Să ne aducem aminte de această materie din perioada comunistă: formarea poporului român, Gelu, Matei Corvin, Alexandru cel Bun, Ștefan și Țepeș, Mihai Viteazul, Horia Cloșca și Crișan, răscoala de la 1907, revoluția de la 1848 (denaturată de numai-numai) Războiul de Independență, cele două războaie mondiale (fără nici măcar o aluzie despre alianța României cu Germania fascistă) și realizările comuniste împreună cu izvoarele sale marxist-leniniste. Continuă lectura

Circ și circ

… nici măcar pâine. Astfel, legendarul umorul românesc, concis în sintagma: „haz de necaz”, dovedește că obârșia sa nu este de natură latină, ci, pur balcanică, un areal-creuzet în care s-au corcit cutume păguboase care au modelat mentalitatea națiilor împrejmuite de granițe și au creat țări ale tuturor imposibilităților. Continuă lectura

Ce este impozitul?

De multe ori mi-am pus întrebarea: ce este impozitul pe proprietate? .

În Constituție, este stipulat faptul că dreptul meu de proprietate este garantat de către stat. Cu toate acestea, statul, garantul, îmi impozitează proprietatea care ar trebuie să fie inalienabilă. Mai băbește spus: statul îmi condiționează dreptul la proprietate prin obligația de a plăti un impozit, deoarece, în cazul neplății, această proprietate îmi poate fi confiscată prin alte forme decât acelea prevăzute de constituție, cum ar fi exproprierea în interes național. Prin urmare, dreptul de proprietate nu este garantat de stat, ci este o iluzie.

Statul este în drept să impoziteze bunurile mobile și imobile care se află pe solul său. Statul are dreptul constituțional să exploateze subsolul unei proprietăți private și asta în urma unei juste despăgubiri. Dar de ce impozitează statul bunurile mobile? Mașina este un bun mobil pentru care plătești taxe și impozite de la cumpărare până la radiere: Taxă de primă înmatriculare, rovinietă, asigurare.. etc. De ce se ia și impozit pe mașină care este o proprietate privată mobilă? Care este diferența între o mașină și o cămașă?

Care este legea care permite statului să impoziteze proprietatea?

Iată ce informație am găsit: https://ro.wikipedia.org/wiki/Impozit

Prin urmare statul, prin reprezentanții săi: Parlament și Guvern, precum și Administrațiile locale, pot crea impozite… respectând aceeași lege fundamentală care este CONSTITUȚIA. Iată ce prevede ARTICOLUL 56
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

Ca o concluzie: Aceeași CONTITUȚIE care îmi garantează așa zisul drept la proprietate, mă obligă să respect obligațiile survenite din legi organice, hotărâri de Guvern sau ale Administrațiilor locale, în caz contrat, privându-mă de proprietate. Singura soluție, modificarea constituției.